22 ianuarie 20202
Am inceput atelierul cu o poveste si l-am terminat cu mai multe.
I-am intrebat pe copii care a fost cea mai mare bucurie a vacantei de iarna,. Raspunsurile au fost variate si pe masura:
- joaca
- mersul la bunici
- serbarea de Craciun
- plecarea la munte
- Revelionul
- artificiile
- faptul au stat mai mult cu parintii
Au avut si motive de tristete dar toate legate de acelasi motiv:
Nu am avut zapadaaaaa! 🙁
Ne-am coordonat foarte bine in atelierul de aseara si am constatat ca mai avem nevoie de atentie… Atentie la detalii si atentie fata de ceilalti colegi.
Au iesit desene foarte frumoase care au ilustrat vacanta lor de iarna si bucuria ca erau din nou impreuna la atelier.
Va multumesc, copiii!
Povestea mea incepe in ianuarie 2017 cu o intrebare: Cine sunt eu cu adevarat? De atunci am inceput sa ma redescopar, sa imi testez limitele si sa imi caut drumul meu si menirea in aceasta lume…
