Oricat ar parea de amuzanta sau ireala frica de care copilul va povesteste, va rog, nu o luati in ras!
Copilul are nevoie sa stie ca sunteti langa el indiferent de ce va spune si ca va putea gasi solutii impreuna cu dumneavoastra…
Frica este o emotie pe care o avem inca de cand ne nastem. Pana pe la 6 luni copiilor le este frica de cadere si de zgomote puternice.
Dupa 7 luni pana la 1 an le este frica de fete necunoscute si de obiecte care apar brusc in fata ochilor lor.
La 1 an apare frica de despartire de parinti, frica de baita, de rani fizice si de fete necunoscute.
Spre 2 ani apare frica de animale mari (caini de exemplu), de intuneric, de zgomote puternice, de schimbarea mediului inconjurator imediat si de despartirea de parinti.
La 3 ani apare frica de masti, frica de animale mari, de intuneric si de despartirea de parinti.
La 4 ani copilului ii este frica de despartirea de parinti, de animale, de intuneric, de zgomote puternice.
La 5 ani ii este frica de oameni rai, de intuneric, de despartirea de parinti, de rani fizice.
La 6 ani apare frica de fiinte supranaturale (fantome, vrajitoare), de rani fizice, de tunete si fulgere, de a dormi sau de a ramane singur, de despartirea de parinti.
La 7-8 ani le este frica de fiinte supranaturale, de intuneric, de evenimente prezentate in media, de rani fizice, de a ramane singuri.
La 8-12 ani apare frica de teme, teste si rezultate scolare, de rani fizice, de tunete, de intuneric, de moarte…
Asadar, dragi mei, frica este prezenta fie ca ii dati dreptate copilului fie ca nu. Bineanteles ca ea depinde de la copil la copil iar intensitatea variaza.
Pot simti:
– nod in gat
– palme transpirate
– cresterea pulsului
– bufeuri de caldura
– senzatia de a urina des
– tensiune in muschi
– gura uscata
– disconfort abdominal
– frisoare
– ameteala
– tremuraturi
Ca si comportament, putem regasi:
– fuga de o persoana/obiect/situatie
– incapacitatea de a vorbi
– tipete si sarituri necontrolate
– agresivitate in cuvinte sau actiuni
– amanare
– se misca mult
– strangerea de obiecte si aglomerarea spatiului in care este
– distragere sau uimire
– refuzul de a face miscare
– panica
– nervozitate
In acele momente multi dintre ei simt rusine sau timiditate.
Isi pot imagina reactii fata de persoana sau contextul de care le este frica.
Isi concentreaza frica asupra acelui obiect.
Se indoiesc de ei si de capacitatile lor.
Se simt incompetenti sau incapabili.
Le este foarte greu sa ia decizii…
Asadar, atunci cand observati aceste comportamente sau reactii, inainte de a le spune ca nici macar nu e real ce simt, aveti rabdare cu ei si aflati adevarata cauza a reactiei lor.
Am avut surpriza sa aflu ca unui copil de 8 ani ii este frica ca la 10 ani va muri… fara sa aiba motive reale… Uneori ei interpreteaza informatiile din jurul lor eronat (expresia „Viata e scurta!„ poate insemna altceva pentru un copil). De aceea e bine sa punem intrebari care sa ne ajute sa ajungem in profunzime!
O metoda buna poate fi sa ii lasati sa deseneze pe o foaie de hartie frica lor sau sa va povesteasca in amanunt ce a simtit. Poate fi pus si in situatia de care ii este frica (atunci cand acest lucru este posibil) si ajutat sa treaca prin ea impreuna cu dumneavoastra.
Gasiti solutii impreuna cu copilul!
Da-ti dovada de curaj inaintea lui, sunteti un exemplu pentru el!
Cu drag
Maria Frunza!

Povestea mea incepe in ianuarie 2017 cu o intrebare: Cine sunt eu cu adevarat? De atunci am inceput sa ma redescopar, sa imi testez limitele si sa imi caut drumul meu si menirea in aceasta lume…